Istoric

Comuna Pleşoiu este situată în nord-vestul judeţului Olt, pe şoseaua Corabia-Sibiu
(DN 64) care urmează vechiul drum al lui Traian. Coordonatele geografice sunt: 44º 28′ 0″ N
şi 24º 16′ 0″E. Suprafaţa teritoriului administrativ măsoară 5052 ha, din care 567 ha sunt
cuprinse în intravilanul comunei.
Localizare pe harta administrativă a judeţului Olt
Amplasată în nord-vestul judeţului Olt, la cca. 15 km de municipiul Slatina, comuna are ca
vecinătăţi administrative:  Nord: comuna Srejeşti;  Est: comuna Curtişoara şi amenajarea hidroenergetică Arceşti;  Sud: comuna Găneasa;  Vest: comunele Cârlogani şi Morunglav. Comuna se mai află la o distanţă de 25 km de oraşul Drăgăşani din judeţul Vâlcea,
aflat în partea de nord.
Are în componenţă/administrare 7 sate, respectiv: Pleşoiu (reşedinţa de comună),
aşezat la răscrucea drumurilor DN 64 si DJ 677, Cocorăşti, Arceşti şi Arceşti Cot (la poalele
dealurilor împădurite şi străbătute de pârâul Beica), Doba (la 2 km vest de Pleşoiu), Schitu din
5
Deal (după un podiş) şi Schitu din Vale (înspre sud, la cca. 1 km spre Colibaşi). Populaţia
este de 3105 locuitori (conform Recensământului din anul 2011), distribuită în circa 1240
gospodării.

Istoricul evoluţiei teritoriului administrativ, evenimente
remarcabile, aspecte privind statutul administrativ şi funcţional al
teritoriului, aspecte dimensionale, structura populaţiei (evoluţie, structură
etnică, ocupaţii, tradiţii, etc.)
Principalele date privind evoluția comunei Pleșoiu și a satelor componente sunt prezentate
pentru prima dată în ”Dicționarul Geografic” al judetului Romanați, publicat în 1889 de catre
7
Constantin I.Locușeanu, director și profesor al Gimnaziului din Caracal. Lucrarea cuprinde o
prezentare succintă a fiecărei localități sub aspect geografic, economic, și social-cultural: ”Arcesci: comună rurală în partea de N-E a plășiei Oltețu-Oltu de sus, județul
Romanați, se compune din:satul Arceșci (410 locuitori) situat pe malurile rîușorului
Beica, la poalele dealului Cocoreștilor și Secilor; din Prodeseni (cotu Arceșci) cu 160
locuitori, așezat pe marginea șoselei naționale Corabia-Rîu Vadului pe lângă râul
Beica și din cătunul Pleșoiu(160 locuitori) așezat tot pe șosea.
Comuna Arcesci e aproape de linia ferată Corabia-Rîu Vâlcei – aci are o
stațiune-Arcesci; și e departe 16 km de Balșiu și 38 km N de Caracal.
Are o populație de 1206 locuitori, toți români, din cari : 592 bărbați și 614 femei;
318 capi de familie, 496 căsătoriți și 707 necăsătoriți, 56 care sciu carte și 1150 care nu
sciu;și contribuabili 240.
Ocupațiunea locuitorilor e agricultura și creșterea vitelor. În 1887 s’a cultivat 916
hectare de grîu, 830 hectare cu porumb, 5 ovez, 45 orz, 2 secară, 60 rapiță, 6 grădini
cu zarzavat, 146 hectare fînețe naturale și 125 hectare cu vii;vite mari a fost 770, vite
mici 2030 și 348 rîmători.
Are 9 stabilimente comerciale, iar casele locuitorilor sunt de bîrne de lemn,d- asupra pămeantului.Budgetul comunei pe 1886/87 a fost de 2953 lei la venit și 2923 lei
la cheltuieli.
Are o școală primară mixtă de gradul II, cu un învețător; a urmat școala 43 elevi din
83 copii (43 băieți și 40 fete) în stare a o urma; mai are 2 biserici: Sf. Nicolae(1846) și
S-ții Voievodi din Pleșoiu, ziditaă la 1615 de Ilie Pleșoianu cu 2 preoți și 3 cântăreți.
Arcesci: stațiune de cale ferată Corabia – R. Vâlcea, situată lângă satul cu acelaș nume,
aproape de podul de peste rîul Beica, e departe de R. Vâlcea de 72 k., iar de Corabia de 82k.
Arcesci (Cotu): cătun al comunei Arcesci, județul Romanați. Se mai numesc și
Profeseni, are 610 locuitoriși e așezat lângă șoseaua națională Corabia-R.Vadului.
Cocoresci: deal spre răsărit de comuna Cocoresci și Arcesci, între apa Beuca și
Dranovățu, la Nordul jud. Romanați.
Cocoresci: comuna rurală în partea de Nord a plășiei Oltețu-Oltu de sus, jud.
Romanați, formată numai din satul cu același nume, sitat lângă rîul Beica, la Nord de
delu Cocoresci. E departe de Balșu de 17 k., iar de Caracal de 40 k. Altitudinea terenului
d-asupra nivelului mărei e de 220m. Are 86 de contribuabili și 130 capi de familie și o
populație de 532 locuitori toți români, din care 258 bărbați și 274 femei, 206 căsătoriți și
326 necăsătoriți, 9 sciu carte și 523 nu schiu.
Bugetul comunei a fost de 1381 lei la venit și 1359 la cheltuieli pe 1886/7. Locuitorii
se ocupă cu agricultura și creșterea vitelor. În 1887 s-a cultivat 3300 hectare cu grîu,
100 cu porumb, 10 cu orz, 10 cu rapiță și 150 cu vii.Vite mari a fost 253, vite mici 412 și
râmători 100.Școală nu are, dar se mai află o cârciuma și o biserică S-tu Niculae(1865)
cu un preot și 2 cântăreți.
Doba: comună rurală în Nord Estul plășiei Oltețu-Oltu de sus, jud. Romanți, situată
lângă Olt, unde terenul drept al acestui fluviu are 132 m, 76 altitudine d-asupra nivelului
8
marei, la 18 k depart de Balșiu și 40 de Caracal, în apropiere de șoseaua și linia ferată
Caracal-R. Vîlcea, este formată din satul cu acest nume și Schitu Doba. Mai-nainte
(1882) satul Doba a fost comun cu Colibașu.
Are 194 de contribuabili, 254 de capi de familie și o populație de 983 locuitori din cari
406 bărbați și 577 femei, 441 căsătoriți și 542necăsătoriți, 22 sciu carte și 963 nu sciu.
Budgetul comunei a fost pe 1886/7 2087 lei la venit și 2000 lei la cheltuieli.Locuitorii se
ocupă cu agricultura și creșterea vitelor.În 1887 s-a cultivat 750 hectare de grîu, 500
porumb, 15 cu orz, 50 cu ovez, 80 cu rapiță și 150 cu vii, vite mari a fost 514, vite mici
900 și porci 200.
Școală nu are, are 4 cârciumi și 2 biserici:Buna Vestire(1836) și cea de la Schit,
Intrarea în Biserică(1814), făcută de Ieromonahul Climent, cu 2 preoți și 4 cântăreți.
Doba:(Schitu), cătun în spre Nord al comunei Doba, plășia Oltețu-Oltu de sus,
jud. Romanați, situat în valea Dobrina, plășiei.
Pleșoiu: cătun de răsărit al comunei Arcești ”plășia Oltețu-Oltu de sus, jud.
Romanați, situat pe șoseaua Corabia- R.Vadului, 43 k departe de Caracal și 17 k departe
de Balșiu, aproape de gara Arcesci și rîul Beica. Altitudinea terenului d-asupra nivelului
mării este de 140 m, are 50 de familii și 120 locuitori, toți români;are o Biserică Sfinții
Voievozi, zidită la 1615 de Ilie Pleșoianu, cu un preot și 2 cântăreți.

În 1928 a fost publicată o monografie a județului Romanați, în care autorul Ștefan
Richman a descris succint precum C.I Locusteanu fiecare localitate. Despre actualul
teritoriu administrativ al comunei Pleșoiu s-au scris următoarele:
9
„Comuna Arcesti e asezata la 41 km de Caracal.
Data înființării și populația: comuna datează de la anul 1866, așezarea
locuitorilor este însă mult mai veche.
Are o populație de 760 suflete.
Biserica și preotul:Biserica „Sf. Nicolae” a fost zidită la anul 1842 de
proprietăreasa Elena Ariceasca, este slujită de Pr.D.I. Dumitrescu.
Școala și personalul didactic:o singură școală, cu 2 sale de clasă, învățătorii fiind
d. Atanase R.Popescu și d-ra Lucia Săndulescu.
Primăria:Ion L. Ilie , primar.
Notar:Marinescu D-tru, secretar Luță M.D-tru, casier comunal Preduț D.Marin.
Comuna Doba a fost înființată la 1780, cătunele datează de la 1670; toate la un loc au
o populație de1462 suflete.
Biserici: există două biserici zidite pe la anul 1780 de proprietarul Ștefan
Racoviceanu și slujite de părinteleD-tru Popescu.
Școala: Comuna are două școli zidite în anul 1924 de comună cu ajutorul d-lui
deputat Ianculescu, însă aici a funcționat școala de la 1850. Învățători, titulari sunt:
Alex. St.Predățeanu și soția sa, Marin Niță și Eugeniu Stan.
Primăria: Primarul comunei Petre P.Cristea, notar Popesa V. C-tin, secretar
comunal Zamfir I. Marin.
Banca Populară Victoria: înființată în 1907.Capital 260000, depuneri
350000, împrumuturi 813000 lei.
Președinte D.Ocheanu, casier M. Grosoiu, contabil N.Chițu.
Comuna Cocorăşti. Data înființării și populația: comuna datează de la anul
1866, așezarea locuitorilor este însă mult mai veche.
Are o populație de 760 suflete.
Biserica și preotul:Biserica „Sf. Nicolae” a fost zidită la anul 1842 de
proprietăreasa Elena Ariceasca, este slujită de Pr.D.I. Dumitrescu.
Școala și personalul didactic:o singură școală, cu 2 sale de clasă, învățătorii fiind
d. Atanase R.Popescu și d-ra Lucia Săndulescu.
Primăria:Ion L. Ilie , primar.
Notar:Marinescu D-tru, secretar Luță M.D-tru, casier comunal Preduț D.Marin. Comuna
Doba a fost înființată la 1780, cătunele datează de la 1670; toate la un loc au o populație
de1462 suflete.
Biserici: există două biserici zidite pe la anul 1780 de proprietarul Ștefan
Racoviceanu și slujite de părinteleD-tru Popescu.
10
Școala: Comuna are două școli zidite în anul 1924 de comună cu ajutorul d-lui
deputat Ianculescu, însă aici a funcționat școala de la 1850. Învățători, titulari sunt:
Alex. St.Predățeanu și soția sa, Marin Niță și Eugeniu Stan.
Primăria: Primarul comunei Petre P.Cristea, notar Popesa V. C-tin, secretar
comunal Zamfir I. Marin.
Banca Populară Victoria: înființată în 1907.Capital 260000, depuneri
350000, împrumuturi 813000 lei.
Președinte D.Ocheanu, casier M. Grosoiu, contabil N.Chițu.
In ”Monografia județului Olt”, publicată în 1974, autorii surprind fiecare localitate
componentă – comune și sate aparținătoare – remarcabile pentru comuna Pleşoiu fiind
următoarele fragmente:
”Satul Doba este menționat în 1569, decembrie 17, într-un document de Alexandru
Mircea în care apare ”Dumitru fiul lui Barbu din Doba””.
”Populația la 1 iulie 1973 era de 4976 locuitori (2410 bărbați și 2566 femei), repartizată
astfel: Pleșoiu 16,5%, Arcești Cot 15,8%, Cocorăști 16,1%, Doba 18,8%, Schitu Deal
10,2%, Schitu Vale 6,5%”.
”Agricultura dispune de 4207 ha, din care 3636 ha suprafață arabilă, 260 ha pășuni și
livezi.”
”În suprafețele cultivate ponderea o dețin culturile de grîu, porumb și floarea soarelui”.
”Fondul forestier se întinde pe o suprafață de 260 ha”.
”Procesul de învățare se desfășoară în 6 grădinițe și 5 școli de cultură generală, în care,
în anul școlar 1972/73 au fost cuprinși 164 copii ți 679 elevi, instruirea fiind asigurată
de 30 cadre didactice.”
”Fondul locativ cuprinde un număr de locuințe cu următoarea repartizare pe sate: Pleșoiu
192, Arcești 260, Arcești Cot 253, Cocorăști 253, Doba 307, Schitu din Deal 157 și
Schitu din Vale 88.”
”În perioada 1966-1970 au fost construite din fonduri proprii ale populației 148 de
locuințe, iar din fondurile statului 2 apartamente.”
Până la sfârșitul anilor ’90 au funcționat permanent pe teritoriul comunei o moară
industrială (la Arcești Cot), o secție de mecanizare a agriculturii (la Doba), aparținând
SMA Strejești și un magazin universal la Pleșoiu, aparținând FEDERALCOOP Slatina.
11
După 1989 a avut loc trecerea de la economia socialistă la economia de piață, prin
înființarea de societăți comerciale. Ca urmare a aplicării legii 18/1991 și a lipsei
mijloacelor mecanizate, exploatațiile agricole au scăzut considerabil, producțiile agricole
deasemenea. În prezent producțiile agricole asigură în primul rând hrana locuitorilor,
excedentul fiind comercializat în afara comunei, în aproape toate județele țării, principala
piață de desfacere fiind zona Ardealului. Sectoarele zootehnice ale fostelor CAP au fost
desființate, majoritatea animalelor trecând la locuitorii comunei. Dacă la recensământul
animalelor din 1997 în cele 1422 de gospodării ale locuitorilor se regăseau: bovine-532
capete, porcine-2068 capete, ovine și caprine – 1890 capete, păsări outoare 13300 capete,
cabaline -100 capete, albine – 100 familii, la ultimul astfel de recensământ (2010) numărul
acestora era în ușoară descreștere pentru bovine (234 capete) și ovine/caprine – (367
capete), în creștere fiind numărul de porcine (2206 capete), păsări (25706 capete), cabaline
(207 capete), albine (106 familii).
Instituțiile de interes public de pe raza comunei sunt: Primăria și Consiliul Local
Pleșoiu, Poșta, Poliția, 6 grădinițe, 2 școli și unități sanitare.
Se observă ca atare, că activitățile economice desfășurate în timp pe teritoriul comunei s-au
axat pe ocupațiile tradiționale ale locuitorilor, menținându-se până în prezent: cultura
cerealelor, grădinăritul și legumicultura, pomicultura și viticultura, creșterea animalelor și
apicultura. Este de menționat că cea mai mare parte a locuitorilor cu calificare profesională ai
comunei lucrează în prezent în municipiul reședință de județ Slatina, aflat la o distanță de
numai 15 km. Există în prezent și tendințe de valorificare a potențialului energiei solare a
zonei prin amplasarea de parcuri fotovoltaice.
In egală măsură se poate aprecia grija comunităţii pentru păstrarea si valorificarea unor
elemente de identitate istorică şi culturală. Enumerăm mai jos evenimente care atestă
această evidenţă. 30 aprile 1922-Dezvelirea Monumentului Eroilor din Pleșoiu Romanați
În amintirea eroilor căzuţi la datorie din satul Pleşoiu Romanaţi s-a construit un modest
monument ce a fost dezvelit în cadrul unei frumoase festivităţi în urmă cu 92 de ani. Sufletul
întregii acţuni a fost învăţătorul Gh. C. Morariu, unul din cei trei autori ai Monografiei
comunei Pleșoiu publicată în 1971, „diriginte al şcolii primare mixte din comuna Arceşti- Pleşoiu, judeţul Romanaţi”. Dezvelirea lui a fost cea mai frumoasă sărbătoare ce a avut
vreodată loc în această comună. Pentru a participa la solemnitate au venit nu doar locuitorii
comunei, ci şi din satele învecinate Strejeşti şi Dranovăţu, de la Cârlogani şi Cepari de la
Găneasa şi Enoşeşti şi chiar de la Piatra Olt. Erau de faţă nu numai învăţătorii dar şi preoţii
din întreaga plasă care au slujit la sfinţirea frumosului monument.
Monumentul este sculptat în piatră de Albeşti- Muscel. Este aşezat pe un soclu de beton,
are pe faţadă o cunună de lauri iar deasupra o cruce sculptată. Tot pe faţadă sunt scrise
versurile lui Ioan Neniţescu: „Eroi au fost, eroi sunt încă/ Şi-or fi în neamul românesc/
Căci rupţi sunt ca din tare stâncă/ Românii orişiunde cresc”. Învăţătorul Gh. C. Moraru a
12
scris pe monument aceste cuvinte: „Eroi, la Mărăşti aţi frânt pe veci a duşmanului trufie/
Şi-aţi arătat lumii geniul şi-a voastră vitejie/ La Mărăşeşti, voi Eroi ai neamului nostru/ Aţi
minunat lumea cu avântul vostru”.
La inaugurare, monumentul era aşezat în frumoasa grădină a Căminului Cultural–fosta
şcoală elementară. Astăzi el se află în curtea Şcolii din Pleşoiu.
Monumentul este opera meşterului italian Antonio Batistella care a devenit cetăţean
român, a avut familie în comună şi a murit in 1957.

Viaţa comunei Pleşoiu are şi alte conotaţii cultural educative pe care se impune să le
menţionăm.
În 1838 se infiinţează în casa de strajă a satului Pleşoiu, primul învățător Florea Viziru,
cantăreț bisericesc care urmase cursurile de pregătire în orașul Caracal. Școala este
inchisă din cauza revoluției de la 1848 și redeschisă în anul 1887 de către învățătorul de
atunci, Dumitru Nicolaescu, plătit din banii sătenilor. La sfârşitul veacului al XIX-lea
școala se mută în casele lui Popa Mitrache, pe care le donează acesta înainte de a muri.
Acest local se afla pe locul unde se afla azi primăria.
În anul 1910 se construieşte de catre ,,Casa Școalelor” un local tip pentru o școală cu o
singură sală de clasaă și un antreu. În gradinița din fața localului de școală, au fost sădiţi
în anul 1921, de catre elevii scolii și cadrele didactice ale acelui timp, stejari, tei și plopi,
,,În amintirea Unirii tuturor românilor” și poartă și astăzi numele de Arborii Unirii și
Libertaţii. Cele trei soiuri de arbori, au semnificaţie specială: stejarul impune severitate,
acţiune, redeşteaptă imaginaţia, teiul tulbură și intristează, dar inspiră pentru poezie, iar
plopul simbolizează alungarea neliniştei.
Intre anii 1953-1960, locuitorii satului Doba construiesc în mijlocul satului o școală cu
cinci săli de clasă. Pe langă școală funcţionează o bibliotecă şcolară bogată. In anul 1962 a luat fiinta in comuna Pleşoiu o şcoală ajutătoare destinataă copiilor care nu
puteau face faţă programei normale. Scoala specială a funcţionat intr-un conac boieresc,
actualmente activitatea ei fiind întreruptă.